Uite, stai asa, hai sa-ti zic ceva. Am inceput sa ma uit la tigla metalica caretta si… pfff, ce sa zic, e altceva. Gen, stii cum e, cand vezi un acoperis din asta prin cartier si zici „uite, asta arata bine”. Dar sa-l montezi… alta poveste.
Mda. Pai uite, hai sa vorbim putin despre asta. Ca na, nu-s nici eu expert, dar am patit-o. Am avut o experienta, acum vreo doi ani, cand m-am apucat sa-mi fac acoperisul la casa dinspre munte. Si am zis, ia sa merg pe ceva solid, ceva care sa tina. Tigla metalica caretta. Suna bine, nu? Dar stai sa vezi.
Ce naiba e asta, de fapt?
Pai, e o tigla metalica, dar… cum sa zic… nu e ca celelalte. Are forma aia, gen, cu undele alea mari, profunde. Pare mai groasa, mai substantiala. Ca si cum ai lua o tigla obisnuita si i-ai da un pic de caracter. Stii cum e.
Eh, si materialul… de obicei e din otel, cu vopsea sau ceva strat de protectie. Ca sa nu rugineasca. Foarte important. Pentru ca am vazut si cazuri… uff, sa nu mai zic. Un vecin, mai departe, a pus ceva ieftin si dupa 3 ierni arata groaznic. Rugina peste tot. Noi, la noi, nu vrem asa ceva.
Dar stai, ca voiam altceva sa zic… A, da! Faptul ca arata ca o tigla traditionala, din ceramica, dar e mult mai usoara. Asta e marele avantaj. Gen, nu trebuie sa intaresti toata structura de rezistenta a casei, cum trebuie uneori cu tigla ceramica, care e foarte grea. Practic, poti s-o pui peste acoperisul vechi, in multe cazuri. Economisesti niste bani la structura, hai sa recunoastem.
Povestea mea cu montajul
Ok, acum sa-ti povestesc cum a fost la mine. Am zis „o fac eu cu un var, ce poate sa mearga rau?”. Hmm… multe. Mai intai, trebuie sa ai planul foarte clar. Masori acoperisul de zece ori, nu de doua. Apoi, trebuie sa calculezi exact cate tigle iti trebuie, sa comanzi cu un surplus, pentru ca sigur se strica vreuna la taiere sau montaj. Eu am calculat gresit prima data. Am comandat fix cat credeam eu ca imi trebuie pentru 70 de metri patrati. Pai… a trebuit sa astept inca o saptamana dupa un al doilea transport. Timp pierdut, bani pe transport iar.
Si apoi, sa le tii, sa le cari… sunt usoare individual, dar impreuna, pachetul ala e greu si voluminos. Le-am dus cu dubita, dar tot am rupt o tigla cand am dat cu el de coltul usii. Ce sa vezi. Apoi, sa le tai! Trebuie unele taiate la dimensiune, pentru coame sau pentru margini. Acolo e distractie. Trebuie o ferastrau circular bun, cu lama pentru metal, altfel se strica totul. Am inceput cu una proasta, am ars vreo 3 tigle pana mi-am dat seama. Praf, pur si simplu.
Si sistemul de prindere! Uite, aici e cheia. Nu le doar lipesti sau ceva. Fiecare tigla are prinderi speciale, si trebuie fixate exact cum zice producatorul. Daca nu, la primul vant puternic, zboara. Si sa vezi distractie sa alergi dupa tigle pe camp. Am patit-o intr-o zi cu un vant ceva, cu o tigla pe care o luasem eu „aproape bine”. A zburat vreo 50 de metri. Noroc ca n-a lovit masina.
Si izolatia fonetica! A, da, asta e amuzanta. Crezi ca e liniste cu un acoperis metalic? Pai… depinde. Daca ploua tare, se aude. Daca nu pui o izolatie fonetica buna sub ea, auzi picaturile. E ca un concert de tobe. La inceput parea amuzant, dupa o vreme devine enervant. Asa ca am bagat si vata bazaltica groasa intre capriori. S-a rezolvat, dar iar, cost si efort in plus.
Dar dupa ce treci prin toate astea… si vezi rezultatul final… pai, merita. Arata fantastic. Casa capata un alt statut. Parca e mai moderna, mai ingrijita. Si stii ca ai ceva care va tine 50 de ani, lejer.
Lucrurile pe care le-as face altfel data viitoare
Hmm, pai… as chema o echipa de proasisti. Serios. Am economisit niste bani facand-o eu, dar am pierdut timp, nervi si am riscat sa o fac prost. Unele lucruri merita platite. Un expert in acoperisuri stie exact cum sa se ocupe de toate detaliile astea enervante.
Apoi, as comanda cu un surplus mai mare de material. Sa fiu sigur. Gen, 10-15 in plus, nu doar 5 cum am facut eu. Ca sa am pentru greseli si pentru viitor, daca se strica ceva.
Si as investi intr-un scule mai bune din start. Nu mai incerc sa fac economie pe scule. O lama buna pentru ferastrau, o masina de gaurit puternica, instrumente de masurat precise. Toate astea fac diferenta intre un montaj de succes si o bataie de joc.
Avantaje si dezavantaje, pe sleau
Ok, hai sa-ti zic pe sleau ce e bine si ce nu e asa bine. Fara vrajeli.
Avantaje, evident:
- Durabilitate mare. O tine 50 de ani, usor. Nu putreze?te, nu rugine?te daca e calitate buna.
- Arata bine. Da un aer solid casei. Stii cum e.
- E usoara. Nu apasa pe structura. Poti s-o montezi si pe case vechi, fara mari probleme.
- Se monteaza relativ repede. Daca stii ce faci, intr-o saptamana e gata tot, pentru o casa normala.
Dezavantaje, ca sa fim corecti:
- Pretul. E mai scumpa decat alte tipuri de tigla metalica mai simple. Aia e.
- Montajul… pai, daca nu e facut perfect, ai probleme. Aproape ca merita sa platesti pe cineva care a mai facut asta. Cineva care se pricepe stie cum sa evite greselile astea.
- Zgomotul la ploaie. Daca nu izolezi bine, auzi tot. Trebuie luat in calcul.
- Se zgarie usor. Cand lucrezi cu ea, trebuie sa ai grija, ca raman urme.
Si cateva numere, ca sa ai o idee
Sa-ti dau si niste cifre, ca sa nu zici ca vorbim doar teoretic. La mine, pentru acoperisul de 70 mp, am dat pe materiale, doar tigla si accesoriile, vreo 7000 de lei. Asta a fost acum 2 ani. Acum cred ca e si mai scump. Manopera, daca o plateai, mai puneai vreo 3000-4000 de lei, depinde de echipa.
Un alt exemplu, un prieten in Bucuresti, la un acoperis mai complicat, cu multe rupturi, vreo 120 mp, a dat 15000 de lei doar pe materiale. Si a platit vreo 6000 de lei manopera. Deci… nu e chiar ieftin. Dar e o investitie pe termen lung. Gandeste-te ca in 50 de ani, cu o tigla obisnuita, o mai schimbi de 2-3 ori. Aici, pui odata si ai scapat.
Deci… iata. Asta a fost. O experienta, cu bune si cu rele. Daca ai rabdare si iti place sa lucrezi cu mainile, poti sa incerci. Dar daca vrei siguranta si liniste, mai bine apelezi la cineva care face asta zilnic. Oricum, casa arata superb acum. Merita efortul, intr-un final.
(No Ratings Yet)
Încarc...